|
Doi motanei de 3-4 saptamani au ramas fara mamica, si acum s-ar bucura nespus de ocrotirea cuiva care i-ar pastra impreuna. Unul e auriu-maroniu Garfield-ian, cu botic si pernute roz. Celalalt e negru antracit, terapeutic*, si are pernutele ca murele. Amandoi sunt pufosi si jucausi, si torc ?instant? la o atingere tandra**. Pot parcurge distante apreciabile in timp scurt si-n linie dreapta, iar la deplasarea in viteza a doua zigzagheaza delicios. Respecta prezenta unei litiere cu nisip curat, si deocamdata consuma mancare umeda. Apreciaza ciucurii simpli de sfoara si geografia interesanta a unei camere. Nu cunosc reguli gramaticale elementare, dar ochisorii lor mari si hipnotici transmit multe. Au pozitii de somn cu geometrie variabila spectaculoasa.
Note:
* Cand te doare ceva, pisicile negre vin la tine, se pun colac drept acolo... si-ti trece. Fapt verificat.
** Pisoiasii sunt intr-atat de dulci, ca pot indulci un ceai c-o singura inmuiere de codita in cana, si pot induce diabet prin simplu contact vizual prelungit. Prima actiune nu-i recomandabila, iar pentru a doua nu exista antidot.
|